Noua etapă a crizei imobiliare din România, alimentată de autorizațiile de construire. Unde se construiesc mai multe blocuri și case

de: Alexandru Puiu
09 10. 2024

Piața imobiliară din România continuă să evolueze într-un context complex, marcat de fluctuațiile economice și de cererea ridicată pentru locuințe noi. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale a crescut ușor în perioada ianuarie-august 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Cu toate acestea, distribuția acestor autorizații pe regiunile de dezvoltare arată o dinamică variabilă, reflectând diferențe semnificative între diversele zone ale țării.

Unde se construiesc cele mai multe locuințe?

Între 1 ianuarie și 31 august 2024, au fost eliberate 23.772 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu o creștere de 2% față de aceeași perioadă a anului anterior. Cele mai mari creșteri ale numărului de autorizații s-au înregistrat în regiunile:

  • Sud-Muntenia: +264 autorizații
  • Vest: +202 autorizații
  • București-Ilfov: +137 autorizații
  • Nord-Est: +79 autorizații
  • Sud-Vest Oltenia: +64 autorizații

Aceste date arată că zonele din apropierea capitalei și cele din sudul și vestul țării sunt printre cele mai active din punct de vedere al construcțiilor de locuințe. Creșterea cererii de locuințe în aceste regiuni este influențată de urbanizarea rapidă, investițiile în infrastructură și migrația internă a populației către orașe mari.

Scăderi în anumite regiuni

În contrast, anumite regiuni au înregistrat scăderi ale numărului de autorizații de construire. Cele mai afectate regiuni au fost:

  • Centru: -243 autorizații
  • Nord-Vest: -31 autorizații
  • Sud-Est: -11 autorizații

Aceste scăderi pot fi explicate parțial prin factori economici locali, migrarea populației din zonele rurale către marile orașe și lipsa unor politici locale de sprijinire a dezvoltării imobiliare.

Evoluția din august 2024: Semnale mixte

În luna august 2024, comparativ cu luna iulie, s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 3,6%, adică 127 mai puține autorizații. Această scădere a fost observată în special în regiunile Nord-Vest (-159 autorizații) și Vest (-59 autorizații). Cu toate acestea, alte regiuni, precum Sud-Vest Oltenia și Nord-Est, au înregistrat creșteri, ceea ce arată o distribuție neuniformă a activității de construire.

Tot în luna august, s-a evidențiat o scădere a autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale, cu o reducere a suprafeței utile totale construite. Scăderile cele mai mari s-au înregistrat în București-Ilfov (-45.942 mp) și Sud-Est (-25.082 mp), ceea ce sugerează o încetinire a dezvoltărilor comerciale și industriale în anumite regiuni.

Ce înseamnă aceste date pentru criza imobiliară?

Deși numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale este în creștere față de anul anterior, sectorul imobiliar din România se confruntă în continuare cu provocări semnificative. Creșterile în anumite regiuni arată o continuare a cererii de locuințe noi, însă scăderile din alte zone sugerează că piața imobiliară rămâne vulnerabilă la factori economici regionali.

Un alt aspect important este diferența între dezvoltarea rurală și urbană. Conform datelor, 70,3% din autorizațiile eliberate au fost pentru zona rurală, indicând o tendință de creștere a construcțiilor în afara marilor orașe, unde prețurile terenurilor sunt mai mici, iar cererea pentru locuințe mai accesibile este mai ridicată. Cu toate acestea, calitatea infrastructurii și accesul la facilități rămân probleme majore în aceste zone.

Concluzie: O criză în continuă evoluție

Piața imobiliară din România continuă să fie afectată de fluctuațiile economice și de incertitudinea privind autorizațiile de construire. Deși există o creștere în unele regiuni, scăderile din altele și stagnarea anumitor segmente ale pieței indică o criză imobiliară în continuă evoluție. Această dinamică sugerează că, deși cererea pentru locuințe există, factorii economici și reglementările locale influențează direct capacitatea de a satisface această cerere